Coalition PLUS își lansează campania împotriva luptei antidrog

Cu ocazia celei de-a XXII-a Conferințe Internaționale SIDA (AIDS 2018), care reunește la Amsterdam, în 23-27 iulie 2018, 18.000 de participanți (oameni de știință, activiști, lideri politici), Coalition PLUS, alianță a peste 100 de organizații anti-SIDA din peste 40 de țări, printre care și ARAS din România, își lansează Campania Spuneți “nu” luptei antidrog! Aceasta reprezintă o replică parodică la adresa celebrei campanii americane Spuneți “nu” drogurilor! din anii ‘80.

Într-adevăr, acum 32 de ani, în Statele Unite, Prima Doamnă Nancy Reagan [1] spunea ”Nu drogurilor!” într-o campanie care se pretindea educativă. În realitate foarte moralizatoare și stigmatizantă, această campanie a avut ca unic efect doar accentuarea unui război extrem de costisitor, ucigător și ineficient împotriva drogurilor în lume.

Astăzi, noi, Coaliția PLUS, spunem ”nu luptei antidrog”. Cerem o schimbare în profunzime a paradigmei mondiale cu privire la droguri. Dorim o politică a drogurilor pragmatică, fondată pe dovezi științifice și care să privilegieze sănătatea consumatorilor de droguri, în locul reprimării oarbe și contraproductive a acestora.

Lupta antidrog: cel mai bun aliat al epidemiilor de HIV și hepatite virale

Nereușind să reducă nici consumul, nici traficul, războiul antidrog a dus la o adevărată catastrofă medicală. A avut ca efect discriminarea și, mai grav, incriminarea consumatorilor de droguri, ceea ce îi precarizează, îi marginalizează și le îngrădește accesul la sănătate și la instrumentele de prevenire. 80% dintre studiile științifice conchid că incriminarea persoanelor consumatoare de droguri agravează epidemiile de HIV și hepatită C [2].

  • Mai mult de 1 consumator de droguri injectabile din 5 din lume este infectat cu HIV și peste jumătate – cu virusul hepatitei C (VHC) [3]
  • Mai mult de 1 nouă infectare cu HIV din 10 în lume afectează o persoană consumatoare de droguri [4]
  • Numărul de noi infecții cu HIV din lume a crescut cu 33% în rândul consumatorilor de droguri între 2011 și 2015 [5]. Acesta explodează în special în Europa de Est și în Asia Centrală, precum și în Magreb și în Africa de Vest și de Centru.
  • Persoanele consumatoare de droguri au mai puțin acces la antiretrovirale decât ceilalți [6]. În Rusia, ele nu reprezintă decât 25% din totalul persoanelo aflate în tratament, cu toate că reprezintă 67% dintre persoanele care trăiesc cu  În Asia, doar 18% dintre persoanele consumatoare de substanțe erau în tratament în 2013 [7].

 

”În anii ‘90, războiul antidrog era să mă ucidă și exact din cauza acestei politici am fost infectat cu VHC și cu HIV, mărturisește Luis Mendão, Președinte al asociației portugheze GAT și administrator al Coaliției PLUS. Împreună cu camarazii mei seropozitivi și cu susținătorii noștri, am obținut încetarea acestei inepții în țara noastră. Dorim o politică a drogurilor bazată pe cunoaștere științifică, respectarea drepturilor omului și participare comunitară!”

Schimbare de paradigmă: prioritate pentru programele de reducere a riscurilor (harm reduction)

La nivel mondial, doar 8% dintre persoanele care consumă substanțe psihoactive și care ar avea nevoie de instrumente de reducere a riscurilor au cu adevărat și pe deplin acces la acestea [8]. În 2016, doar 90 de țări de pe glob dispuneau de un program de schimb de seringi și numai 80 — de un program de acces la tratamentele de substituție la opiacee [9].

Totuși, instrumentele de reducere a riscurilor și-au dovedit eficiența în raport cu riscul de infectare cu HIV și cu hepatite virale: punerea la dispoziție a materialului steril de injectare (seringi și ace, filtre, foițe, pipe etc.), asistare la injectare, săli de injectare cu risc scăzut etc.

Este în special cazul Portugaliei, unde investițiile masive în reducerea riscurilor au permis, începând cu anii 2000, frînarea drastică a dinamicii epidemiei de SIDA: în 2013, doar 7% noi infecții afectau consumatorii de droguri, în timp ce, cu 13 ani înainte, acestea se ridicau la 52% [10].

La polul opus, în Republica Maurițiu numărul cazurilor noi de infecție cu HIV în rândul persoanelor consumatoare de droguri a crescut cu 20% în 2015, la un an după ce programele de reducere a riscurilor au fost destructurate de Ministrul Sănătății [11]. O situație denunțată cu fermitate de PILS, asociație [locală] membră a Coaliției PLUS.

Surse :

[1] https://www.youtube.com/watch?v=lQXgVM30mIY

[2] « HIV and the criminalisation of drug use among people who inject drugs: a systematic review, DeBeck », Kora et al., The Lancet HIV , Volume 4 , Issue 8 , e357 – e374

[3] « Global prevalence of injecting drug use and sociodemographic characteristics and prevalence of HIV, HBV, and HCV in people who inject drugs: a multistage systematic review », Degenhardt, L. et al. (2017), The Lancet, Volume 5, (No. 12, e1192-e1207).

[4] Idem

[5] Idem

[6] « HIV prevention, treatment and care services for people who inject drugs : a systematic review of global, regional and national coverage », Mathers BM, Degenhardt L, Ali H, et al., The Lancet, 2010 ; 375(9719) : 1014-1028

[7] « Antiretroviral HIV treatment and care for injecting drug users: an evidence-based overview », F. and Kazatchkine M.D., International Journal of Drug Policy 18, 2007.

[8] « HIV and the criminalisation of drug use among people who inject drugs: a systematic review », DeBeck, Kora et al., The Lancet HIV, Volume 4 , Issue 8 , e357 – e374

[9] « The Global State of Harm Reduction », Harm Reduction International, 2016

[10] « Drug Policy in Portugal », Open Society Foundations, 2011, et « Relatorio Annual 2013: a stiuaçao do Pais em Matéria de Drogas e Toxicodependência », SICAD, 2014.

[11] « Rapport d’activité 2017 », Coalition PLUS

Pliant în limba franceză: Flyer JUST SAY NO-FR

Text cu logo: CP C PLUS IAC 2018

COMUNICAT DE PRESA, 23 iulie 2018

CONTINUITATEA PROGRAMELOR DE PREVENIRE HIV ÎN RÂNDUL CONSUMATORILOR DE DROGURI – PREZENT, PERSPECTIVE, URGENȚĂ

ARAS – Asociația Română Anti-SIDA — a asigurat în ultimii 18 ani servicii de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri pentru populația din București, în acord cu recomandările UNAIDS și OMS și în limitele fondurilor disponibile. În tot acest timp, am atras atenția instituțiilor publice că, pentru ca aceste servicii să fie constante și eficiente, ele trebuie incluse în programele de sănătate publică atât la nivel central cât și la nivel local, dar și în bugetele aferente acestora.

În acest sens, am avut onoarea și bucuria de a fi parteneri cu DGASMB – Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București – încă din 2013, într-un proiect finanțat de Primăria Capitalei. Acest proiect, aflat în derulare și acum, se adresează persoanelor vulnerabile din capitală, nu doar consumatorilor de droguri, dar nu poate acoperi nevoile complexe ale numărului mare de oameni aflați în situație de vulnerabilitate față de infecția cu HIV/SIDA, hepatite, TBC.

În prezent, ARAS desfășoară activități de reducere a riscurilor (testare și consiliere, referire și acompaniere, asistență socială), dar nu mai are posibilitatea de a oferi materiale de prevenire pentru consumatorii de droguri injectabile (seringi sterile) decât pentru o perioadă scurtă.

În cadrul unor întâlniri recente cu autoritățile locale și centrale, am luat la cunoștință că atât Agenția Națională Antidrog, cât și Ministerul Sănătății sunt gata să pună în aplicare legislația în vigoare referitoare la prevenirea HIV/SIDA (Programul național de prevenire și asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri 2015-2018, respectiv Programul Național HIV/SIDA), iar Primăria Generală și Primăriile de sector vor elabora și pune în aplicare programe speciale, cu ajutorul ANA.

Aceste promisiuni reprezintă asumarea responsabilității pentru sănătatea populației, inclusiv pentru prevenirea bolilor transmisibile, responsabilitate stipulată deja în reglementări și strategii. Un răspuns unitar al tuturor instituțiilor responsabile are șansa de a conduce la îndeplinirea dezideratului internațional: ”Zero noi infecții, zero discriminare, zero decese din cauza SIDA”.

Ca reprezentanți ai societății civile, ne arătăm în continuare disponibilitatea de colaborare cu/de a fi contractați de orice instituție interesată (Ministerul Sănătății, ANA, primării de sector etc.) pentru a derula astfel de activități de prevenire adresate persoanelor care se află în situații cu risc mare de infectare cu HIV/hepatite/TBC.

Maria Georgescu
Director executiv, ARAS
Asociația Română Anti-SIDA
Membră a Coaliției PLUS

ARAS Comunicat presa 23 iul 2018

Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente

Proiectul “Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente” urmărește o abordare integrată de acțiuni care să ajute la creșterea gradului de participare voluntară și informată a populației largi, dar și a persoanelor din grupurile țintă vulnerabile la procesul de screening pentru depistarea tuberculozei, inclusiv a tuberculozei latente, prin implementarea pe parcursul a celor cinci ani a activităților de informare, educare și conștientizare față de consecințele negative induse de stigmatizarea persoanelor afectate de TB, inclusiv TB latentă.

Astfel, proiectul dezvoltă direcții de intervenție cu impact la nivel național prin informarea, educarea, conștientizarea și comunicarea adaptată la individ, grup și/sau comunitate, punând  accent pe grupurile vulnerabile, în condițiile în care accesul la serviciile de sănătate depinde de gradul de adresabilitate a populației largi și în special a populației aparținând grupurilor vulnerabile (populație săracă, utilizatori de droguri injectabile, persoane infectate HIV, populație din penitenciare etc.) și de gradul de conștientizare a propriilor nevoi legate de sănătate și de drepturile la servicii de sănătate.

Proiectul este cofinanțat de Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 și este implementat de Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” în parteneriat cu ARAS, CPSS, RAA, UNOPA, ASPTMR și Samusocial, in perioada martie 2018-februarie 2023.

În cadrul proiectului, ARAS va facilita participarea la screening TB în unități mobile pentru 5.500 de persoane vulnerabile din București și Ilfov, precum și acompanierea la servicii de tratament pentru persoanele diagnosticate pozitiv.

Informații despre proiect și parteneri: prezentare proiect POCU TB Nasta .

Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente

Proiectul “Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente” urmărește o abordare integrată de acțiuni care să ajute la creșterea gradului de participare voluntară și informată a populației largi, dar și a persoanelor din grupurile țintă vulnerabile la procesul de screening pentru depistarea tuberculozei, inclusiv a tuberculozei latente, prin implementarea pe parcursul a celor cinci ani a activităților de informare, educare și conștientizare față de consecințele negative induse de stigmatizarea persoanelor afectate de TB, inclusiv TB latentă.

Astfel, proiectul dezvoltă direcții de intervenție cu impact la nivel național prin informarea, educarea, conștientizarea și comunicarea adaptată la individ, grup și/sau comunitate, punând  accent pe grupurile vulnerabile, în condițiile în care accesul la serviciile de sănătate depinde de gradul de adresabilitate a populației largi și în special a populației aparținând grupurilor vulnerabile (populație săracă, utilizatori de droguri injectabile, persoane infectate HIV, populație din penitenciare etc.) și de gradul de conștientizare a propriilor nevoi legate de sănătate și de drepturile la servicii de sănătate.

Proiectul este cofinanțat de Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 și este implementat de Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” în parteneriat cu ARAS, CPSS, RAA, UNOPA, ASPTMR și Samusocial, in perioada martie 2018-februarie 2023.

În cadrul proiectului, ARAS va facilita participarea la screening TB în unități mobile pentru 5.500 de persoane vulnerabile din București și Ilfov, precum și acompanierea la servicii de tratament pentru persoanele diagnosticate pozitiv.

Informații despre proiect și partenerii implicați: prezentare proiect POCU TB Nasta .