Testarea comunitară, nonmedicală, cheia stopării epidemiei HIV!

Asociația Română Anti-SIDA, cu susținerea Coaliției Plus, organizează în România a doua ediție a Săptămânii Internaționale a Testării, care se desfășoară între 22 și 28 noiembrie. Săptămâna Internațională a Testării este o inițiativă a Coaliției PLUS, rețea internațională de organizații din domeniul HIV și al hepatitelor virale, în care ARAS este membră. Campania este cu atât mai necesară cu cât în primul semestru al anului 2021 (01 ianuarie – 31 iunie, a.c.) au fost raportate un total de 213 noi cazuri[1] de HIV la nivel național. S-a constat o creștere cu aproximativ 33,94%, decât în aceeași perioadă a anului 2020, când numărul de teste HIV efectuate a fost în scădere cu 75% din cauza lockdown-ului și a măsurilor de distanțare socială.

Săptămâna Testării își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la testarea si consilierea HIV, Hepatite, BTS (boli sexual-transmisible) și să extindă oferta de testare și diagnostic către persoanele vulnerabile, marginalizate,  în condițiile în care serviciile de prevenire și reducere a riscurilor sunt insuficiente. Campania se dorește să fie și un spațiu de dialog între toți cei implicați în lupta împotriva SIDA pentru a construi împreună soluțiile necesare în a pune capăt HIV și hepatitei virale. De asemenea, se pune în lumină munca și expertiza comunitară cu implicarea educatorilor între egali, a voluntarilor de teren care devin resurse esențiale pentru stoparea transmiterii comunitare și pentru conectarea la treatament și la serviciile de îngrijire a celor mai defavorizati.

Fără o conștientizare a problemelor din teren pe care voluntarii, personalul medical și lucrătorii sociali ai ARAS le întâmpină în timpul activităților de testare HIV și a hepatitelor, nu se vor  putea identifica măsuri cheie în stoparea acestor epidemii care nu au dispărut în contextul actualei epidemii de COVID-19.

„Testarea rapidă non-medicală, cu implicarea educatorilor între egali, urmată de conectarea la asistenţă medicală de specialitate a persoanelor din grupurile vulnerabile, marginalizate social, este plusvaloarea adusă de către asociaţiile comunitare sistemului public de sănătate şi o contribuţie la efortul global de stopare a transmiterii HIV, HBV şi HCV. Pe fondul epidemiei de COVID-19, numărul cazurilor noi de HIV este în creștere iar acest lucru poate fi stopat prin promovarea testării comunitare, nonmedicale.” a declarat Maria Georgescu, Director Executiv ARAS.

TESTAREA HIV este cheia stopării transmiterii HIV

Datorită sprijinului oferit de Coalițion Plus, ARAS continuă și în 2021 promovarea autotestului. Aproximativ 800 de persoane vor putea să primească prin intermediul ARAS teste gratuite la domiciliul, expediate prin curierat rapid. Fiecare colet trimis către destinatari este însoțit de materiale informative și de metode contraceptive oferite cu ajutorul partenerilor business ai asociației, Abbott și Durex.

Mai mult, ARAS pune la dispoziția populației în București trei centre unde în această perioadă, publicul general se poate programa pentru testarea HIV/Hepatite. Programarea telefonică este necesară pentru a asigura măsurile de siguranță și protecție împotriva COVID-19 și că acestea sunt respectate și personalul are suficient timp să gestioneze fiecare beneficiar al testării gratuite.

Programările se pot efectua la:

CheckPoint Aras (zona Cotroceni, metrou Eroilor) la numărul de telefon 0751.010.539; 

Centrul de Sănătate ARAS, (str. Ocolului nr.20, zona Stefan cel Mare, metrou Stefan cel Mare) la telefon 0740.303.744; 

ARAS Titan (zona Titan, metrou Titan sau Republica) la telefon 031.437.80.57.

ARAS invită medicii de familie să promoveze și să pună la dispoziția pacientilor testare HIV și hepatite. Cu această ocazie, se deschide  dialodul cu factorii de decizie (Parlament, Ministerul Sănătătii) pentru reglementarea testării comunitare, elaborarea metodologiei testarii comunitare și integrarea testării comunitare în programele de prevenire și reducere a riscurilor.

În România, creșterea accesului la testare HIV, la diagnosticare precoce și educație sanitară rămân o problemă în continuare. Conform obiectivelor stabilite prin programul AIDS/SIDA al Națiunilor Unite la care România a aderat, ar trebui ca 95% dintre persoanele care trăiesc cu HIV să își cunoască statutul până în 2030, 95% dintre persoanele infectate cu HIV și testate să primescă constant tratament antiretroviral și 95% dintre persoanele care primesc tratament antiretroviral să aibă încărcătură virală nedetectabilă pe termen lung

În contextul actual al epidemiei de COVID-19, testarea de acasă sau testarea comunitară se impun ca măsuri suplimentare pentru păstrarea unui control al celorlate epidemii. Mai mult, dezvoltarea tehnologiilor a ajutat extrem de mult domeniul HIV, care beneficiază în prezent de teste rapide ușor de utilizat și cu rată de validitate ridicată. Prin testare comunitară se înțelege testarea de către și pentru membrii comunităților vulnerabile. Persoane din comunități vulnerabile, pot primi o formare pentru realizarea testării, consiliere înainte de testare și post-testare, astfel cât să se elimine obstacolele ridicate de limitarea mobilității persoanelor în timpul epidemiei de COVID-19 dar și a discriminării populațiilor care sunt afectate de aceste virusuri.

ARAS contribuie la prevenirea răspândirii HIV și la îmbunătățirea sănătății sexuale oferind oamenilor informații de încredere și de actualitate. ARAS oferă toate aceste serviciid GRATUIT, dar este nevoie  de timp și resurse. Puteți sprijini campania de testare din această perioadă prin donații directe prin site-ul www.arasnet.ro și prin intermediul platformei ROHelp.ro.

[1] Date furnizate de Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. M. Balș” – Raportul Infecția HIV/SIDA în România, 01-31 iunie 2021,

Ce este un comportament cu risc de infectare?

În articolul de azi ne propunem să facem o diferență clară între comportamentele cu risc de infectare, care depind de alegerile noastre și între situațiile cu risc de infectare, care depind de circumstanțele în care ne pun alți oameni. De exemplu, personalul medical sau personalul din serviciile de înfrumusețare este responsabil de sterilizarea tuturor instrumentelor folosit în activitățile lor, deoarece acestea pot produce tăieturi sau înțepături.

Dacă ne este foarte clar care sunt situațiile cu risc mare și risc redus, vom ști și cum să le evitam. Implicit vom sti să ne protejăm de HIV.

Specialiștii evaluează ca fiind cu risc mare de infectare următoarele comportamente și situații:

  • contactul sexual anal neprotejat (adică practicat fără prezervativ);
  • contactul sexual vaginal neprotejat;
  • utilizarea în comun a jucăriilor sexuale;
  • violul;
  • utilizarea în comun a acelor și seringilor, pentru administrarea drogurilor pe cale intravenoasă;
  • utilizarea în comun (imediat) a forfecuțelor de manichiură, a lamelor și a aparatelor de ras, a periuțelor de dinți;
  • ritualurile de înfrățire -frăția de cruce – realizat prin tăierea sau înțeparea palmei și unirea rănilor deschise;
  • împroșcarea accidentală cu sânge a ochilor (corneea este o membrană prin care pot trece unii microbi pentru a intra în organism);
  • transfuziile de sânge efectuate înainte de 1990, când sângele nu era testat pentru HIV;
  • nașterea unui copil al cărei mamă este infectata cu HIV și nu știe acest lucru. Prin urmare nu face tratament care diminează riscul de transmitere a virsului HIV la făt sau nou născut.

De asemenea, comportamentele cu risc redus de infectare sunt :

  • contactul sexual oral fără prezervativ;
  • contactul sexual vaginal sau anal protejat cu prezervativ;
  • contactul superficial al pielii lezate recent cu sângele unei alte persoane.

O persoană infectată cu HIV sau care are deja SIDA nu se deosebeşte de celelalte prin aspectul fizic. Mulţi oameni infectaţi nici nu ştiu că sunt în această situaţie, astfel încât, în general, nu avem cum să ştim dacă unul dintre comportamentele cu risc de infectare menţionate mai sus ne-a adus în contact cu o persoană infectată.

De aceea este util să facem un test de depistare HIV și să evităm pe viitor să repetăm aceste comportamente cu risc.

Dar să clarificăm și care sunt comportamentele și situațiile fără risc pentru a putea avea perspectiva completă asupra subiectului. Specialiștii consideră că printre comportamentlele/situaţiile cu risc neglijabil de infectare cu HIV se numără:

  • contactul sexual oral protejat;
  • masturbarea reciprocă.

Iar printre comportamentele/situaţiile fără risc de infectare cu HIV sunt:

  • abstinenţa sexuală;
  • fidelitatea reciprocă, cu partener sănătos (testat HIV, ţinând cont de perioada de fereastră imunologică, care este de aproximativ 6 luni);
  • sărutul social;
  •  îmbrăţişarea;
  • masturbarea.

Orice fel de contact social, la școală, la muncă, în restaurante, la piscina, nu prezintă risc de infectare cu HIV.

Și vă reamintim: o persoană infectată cu HIV care este sub tratament și este în stadiul de „persoană infectată, cu încărcătură virală nedetectabilă” nu poate transmite HIV.

Bineînțeles că mereu vor fi întrebări la care avem nevoie de răspunsuri. D exemplu, cum știm dacă suntem la risc sau nu, prin comportamentul sau situațiile în care am fost puși? Este infecția cu HIV o problemă care ne privește pe toți?

Ce i-ați spune cuiva care spune „mie nu mi se poate întâmpla asta”? Toate acestea sunt întrebări pertinente la care voluntarii și membrii noștri vă pot răspunde. 

***

Contribuim la prevenirea răspândirii HIV și la îmbunătățirea sănătății sexuale oferind oamenilor informații de încredere și actualizate. Noi oferim toate acestea GRATUIT, dar este nevoie de timp și bani. Ne puteți sprijini și ne puteți proteja viitorul? Donează aici!

Pentru mai multe informații despre HIV sau dacă ai aflat că ai avut contact cu o persoană infectată cu HIV și nu știi ce să faci, ne poți contacta aici

Pentru serviciile de testare HIV, Hepatite sau pentru solicitarea de prezervative, ne poți contacta aici sau aici

Material susținut de PROTV