Adresa MS DSP Brasov

In atentia dnei

Doamna ministru,

Doamna /domnule

Vă rugăm să luați măsurile necesare pentru refacerea neîntârziată a capoacitatii de asistență medicală spitalicească pentru pacienții care trăiesc cu HIV din județul Brasov, persoane care au nevoie urgentă de asistență medicală de specialitate, în spital.

Perioada epidemiei de Covod a reprezentat deja o mare încercare și pentru pacienții care trăiesc cu HIV/SIDA (desigur și pentru personalul medical), însă în acest moment orice întârziere în restabilirea capacității de asistență spitaliceasca reprezinta o neglijare fără nicio justificare a nevoilor persoanelor în cauza, care poate chiar cauza decese prevenibile.

Facem această solicitare ca urmare a semnălarii unui caz grav de către un aparținător al unui pacient cu HIV/SIDA din județul Brasov, la linia telefonică de informare și suport – Helpline SIDA -, APARȚINĂTOR  care a nu a gĂsit o formulă de internare în cadrul rețelei de asistenta medicala din municipiul reședință de judeș,  Brasov, și care prin urmare nu a primit la timp îngrijirirea de care are nevoie urgenta pentru a trăi și a depăși momentul de criză.

Atragem atentia asupra capacității limitate de cooperare între spitale (specialitățile infecțioase și alte specialități clinice) și asupra incapacității de a acorda îngrijirile necesare pe timp de episod epidemic în alte spitale pacienților cu HIV.

Situatii similare pot fi și în alte județe și chiar și în capitala Bucuresti, motiv pentru care vă rugăm, doamnă ministru, să luatți măsuri pentru ca DSP județene să verifice și să avizeze cât mai repede deschiderea pentru pacienții cu patologii infecțioase a secțiile respective din cadrul spitalelor din toată țara.

COMUNICAT DE PRESĂ

București, 2 decembrie 2020

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 ”Într-un raport publicat în ajunul Zilei Mondiale SIDA, UNAIDS îndeamnă țările să-și intensifice acțiunea globală în domeniul HIV, propunând noi obiective pentru 2025. Răspunsul mondial față de SIDA nu era pe drumul bun chiar dinainte de izbucnirea pandemiei COVID-19, iar răspândirea noului coronavirus a antrenat și mai mulți pași înapoi. […]

 Obiectivele propuse pentru 2025 se referă în special la persoanele cele mai la risc și mai marginalizate – femeile tinere și fetele, adolescenții, lucrătorii sexual, persoanele transgender, persoanele care utilizează droguri injectabile și persoanele homosexuale.  

 Noi obiective în ceea ce privește testarea — 95-95-95 – trebuie atinse în rândul subpopulațiilor și al tuturor categoriilor de vârstă. Se preconizează, îndeosebi, ca 95% dintre persoanele aflate la risc să aibă acces la opțiuni de prevenire adecvate (prezervative, medicamente…), 95% dintre femeile seropozitive însărcinate sau care alăptează să aibă o încărcătură virală sanguină nedetectabilă, datorită tratamentului, iar 95% dintre copiii expuși la infecția cu HIV să fie testați până în 2025.” 

 [Extrase din comunicatul de presă UNAIDS, cu ocazia lansării raportului Prevailing against pandemics by putting people at the centre, Geneva, 26 nov. 2020] 

                                                                                             

Pentru că suntem la un pas de alegerile parlamentare 2020, de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, care coincide însă și cu Ziua Mondială SIDA, ARAS – Asociația Română Anti-SIDA — a adresat principalelor partide politice candidate din țara noastră câte o scrisoare prin își exprimă speranța că sănătatea va reprezenta o prioritate pentru fiecare dintre acestea în următorii patru ani. 

 Conținutul scrisorilor se regăsește în paragrafele de mai jos:

«Criza COVID-19 a scos încă o dată la suprafață problemele cu care se confruntă sistemul sanitar din România și, ca orice criză, s-a transformat într-o ocazie pentru reformă. ARAS a atras atenția, în această perioadă, asupra problemelor cu care se confruntă cei mai vulnerabili dintre cetățenii țării, probleme agravate de criza sanitară.

În ceea ce privește sănătatea, angajamentul suprem este cel menționat de articolul 34 din Constituție:

“(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.

(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.”

Reamintim câteva informații utile și îngrijorătoare: ne aflăm pe primul loc în Europa la numărul de cazuri de tuberculoză multirezistentă și sifilis; nu avem o strategie națională și nici un buget pentru prevenirea infecției cu HIV/SIDA și a hepatitelor virale, deși există în prezent modalități clare de prevenire a acestor boli; asistența comunitară (înțeleasă ca asistență medico-socială acordată de membrii comunităților pentru comunități și inclusă în toate recomandările internaționale) nu este recunoscută și susținută ca soluție pentru a se ajunge la persoanele cele mai vulnerabile, care, astfel, rămân mereu în afara sistemului.

Ținând cont de cele expuse, vă supunem atenției două direcții esențiale care, conform recomandărilor internaționale și bunelor practici deja dovedite, pot duce la rezolvarea problemelor sus-menționate:

 

  • PREVENIRE: costă mult mai puțin să previi decât să vindeci, iar prevenirea implică în mod activ și cetățenii, care devin responsabili de propria sănătate. Și mai ales în România, unde bugetul pentru acest domeniu este în mod constant sub-dimensionat. Prevenirea înseamnă informare-educare-comunicare, testare, consiliere, reducerea riscurilor, tratamentul ca metodă de prevenire. Accesul la informații și la materiale de prevenire, dar și la tratament trebuie să fie egal pentru toți cetățenii, fără discriminare (asigurare de sănătate, acte de identitate, dependență de substanțe etc).

 

  • DEMOCRAȚIE SANITARĂ și SCOATEREA SĂNĂTĂȚII ÎN AFARA POLITICULUI: înseamnă implicarea tuturor actorilor relevanți, în egală măsură (profesioniști din domeniul medical, organizații neguvernamentale comunitare, care lucrează cu persoanele cele mai vulnerabile și mai expuse infectărilor și transmiterii bolilor, și instituții private din domeniul sănătății), astfel încât toți cetățenii să primească servicii medicale, indiferent dacă au sau nu asigurare de sănătate și document de identitate.

Democrația sanitară include sprijinirea asistenței comunitare, adică implicarea membrilor comunității în definirea programelor de sănătate și în implementarea acestora. În epidemii dinamice, cum sunt HIV și hepatita C, membrii grupurilor vulnerabile sunt în centrul programelor de sănătate: doar asigurând servicii de sănătate țintite acestor grupuri este posibilă stingerea epidemiilor. Organizațiile comunitare includ membri ai comunităților afectate și asigură complianța acestora la programe de prevenire, reducerea riscurilor și tratament. Fără marginalizare socială și discriminare, accesul este mai ușor la aceste servicii și astfel se stopează transmiterea în rândul comunității respective cât și în întreaga societate. Organizațiile comunitare sunt plus-valoare în sănătatea publică, în educație și protecție socială, contribuind alături de profesioniști la îmbunătățirea calității vieții.

Nu în ultimul rând, subliniem încă o dată importanța organizațiilor neguvernamentale în procesul de reglementare și implementare a măsurilor din sănătate. Vorbim despre organizații cu experiență lungă și bogată, unele de aproape 30 de ani, care sunt o sursă de informații și un instrument de lucru în și cu comunitățile cele mai afectate.

ARAS – Asociația Română Anti-SIDA este o organizație neguvernamentală care oferă din 1992 servicii de prevenire HIV/SIDA, hepatite, infecții cu transmitere sexuală și de sprijin pentru persoanele afectate și pentru familiile acestora. În plus, ARAS luptă pentru respectarea drepturilor omului în România, care includ dreptul la servicii medicale și sociale. ARAS este membră a Coaliției Internaționale PLUS. »

Vă mulțumim, Maria Georgescu,

Director executiv, ARAS

 

Persoană de contact: Nicoleta Dascălu

Director advocacy, ARAS

Tel.: 0745 101 467

Testare pentru hepatitele virale cu bani europeni în județul Dolj

Cu doar o săptămână înainte de Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitelor s-a dat startul celui mai amplu program de testare gratuită pentru depistarea infecției cu virusuri hepatitice B și C din România, susținut prin fonduri UE.

 Prin proiectul LIVE(RO)-2-SUD, implementat de Institutul Clinic Fundeni în parteneriat cu Asociația Română Anti-SIDA (ARAS) se va realiza testarea pentru hepatite virale a cel puțin 120.000 de persoane care locuiesc în regiunile Sud-Vest Oltenia și Sud Muntenia.

La conferința de presă de lansare a programului, desfășurată la sediul Consiliului Județean Dolj, au participat Președintele Consiliului Județean Dolj, dl. Dorin Cosmin Vasile, profesor dr. Liliana Gheorghe – medic primar gastroenterologie, manager de proiect, profesor dr. Ion Rogoveanu, Universitatea Craiova – Facultatea de Medicină, Liana Velica, coordonator al proiectului din partea ARAS, precum și dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, dr. Carmen-Adriana Dogaru – Președinte al Asociației Medicilor de Familie Dolj, dr. Mihaela Udrescu – Coordonator Național al Grupului GastRO al Societății Naționale de Medicina Familiei. Județele Argeș și Dolj sunt primele județe în care se va demara campania de testare, începând cu luna iulie 2021.

 Prin acest program regional de prevenție, screening și diagnostic se urmărește îmbunătățirea stării de sănătate a populației și creșterea accesului la servicii medicale de calitate, în special pentru persoanele care locuiesc în mediul rural și persoanele din grupuri vulnerabile (persoane fără venituri sau cu venituri foarte mici, persoane cu dizabilități, persoane de etnie romă, persoane neasigurate etc.). Lista medicilor de familie afiliați se poate vizualiza pe site-ul ARAS, www.arasnet.ro.

„Testarea pentru depistarea infecției cu virusuri hepatitice B și C se va realiza în cabinetul medicului de familie, prin teste rapide din sânge capilar, ce detectează antigenul HBs (AgHBs) și anticorpii anti-hepatită C (anti-HCV). În cazul unui rezultat pozitiv, pacientul va fi programat pentru consult de specialitate și extinderea investigațiilor, în vederea tratamentului, în unul dintre Centrele de Prevenție înființate prin proiect. Datele pacienților testați vor fi înregistrate în sistemul electronic de evidență a screeningului (S.E.E.S.); analiza acestor date va reprezenta o valoroasă sursă pentru politicile publice de sănătate prin recomandări specifice derivate din aceste date”, a declarat doamna Profesor Dr. Liliana Gheorghe, manager al Proiectului LIVE(RO) – 2-SUD. Aceasta a mai precizat că grupul țintă al proiectului este reprezentat de 120.000 persoane beneficiare de screening, dintre care: 72.000 persoane aparținând grupurilor vulnerabile și 36.000 persoane din zona rurală.  

Președintele Consiliului Județean Dolj, domnul Cosmin Vasile, a apreciat necesitatea și importanța unui proiect de asemenea anvergură, având în vedere că județul are o populație de aproape 700.000 de locuitori. „Campania de testare pentru depistarea hepatitelor virale B și C este un pas important către eliminarea hepatitelor virale, un obiectiv pe care autoritățile publice și cele medicale trebuie să și-l asume în egală măsură. Suntem cu toții conștienți că prevenția este singura soluție pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației, de aceea încurajăm și susținem astfel de proiecte. De altfel, Consiliul Județean Dolj este un partener permanent al acestor tipuri de inițiative, cu scopul de a susține programele medicale destinate populației din regiune. În plus, am demarat și noi proiecte ce vizează prevenția și accesul la serviciile medicale în mediul rural, proiecte ce vor fi finanțate prin fonduri europene”.

Rolul și importanța proiectului pentru comunitate au fost evidențiate și de Prof. Univ. Dr. Ion Rogoveanu, medic primar gastroenterologie în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova, care a pus accentul pe importanța testării în contextul în care hepatita virală este o boală de cele mai multe ori asimptomatică. „În calitate de coordonator al unuia dintre cele trei Centre de Prevenție din cadrul Live(RO)2, pot spune că importanța acestui proiect este reprezentată de crearea Sistemului de Evidență Electronică a Screeningului, în care sunt introduse toate datele obținute prin acest program, dar mai ales de cooperarea pluridisciplinară, dintre medicii de familie, medicii gastroenterologi, medicii interniști, medicii de laborator și asistenții medicali. Anterior acestui proiect, au beneficiat de cursuri de formare în domeniul hepatitelor virale 486 de medici din specialitățile medicină de familie, medicină internă, gastroenterologie, medicină de laborator și radiologie-imagistică medicală și 349 de medici de familie, prin alte două proiecte cu finanțare externă  HEPATER și  LIVE(RO) 1”, a declarat Prof. Univ. Dr. Ion Rogoveanu.

Doctor Adriana Dogaru, Președinte al Asociației Medicilor de Familie Dolj, a precizat că: „Proiectul pilot de screening LIVE(RO) 2 este deosebit și binevenit în Dolj pentru că, pentru prima dată, medicii de familie participanți vor avea posibilitatea să ofere cea mai bună soluție medicală pacienților cu posibilități financiare reduse, care nu-și permit să plătească investigațiile atât de necesare pentru un diagnostic complet și tratament corect în caz de hepatită postvirală. Asociația SNMF filiala Dolj, care cuprinde 75% din totalul medicilor de familie din județul Dolj, susține această activitate.”

Identificarea medicilor de familie care s-au afiliat la proiect, dar și a persoanelor vulnerabile care trebuie îndrumate spre testare se efectuează cu ajutorul Asociației Române Anti-SIDA (ARAS). Doamna Liana Velica, coordonator ARAS al proiectului, a declarat: „Echipele noastre au un rol esențial în informarea corectă a tuturor persoanelor interesate de screening, în așa fel încât să testăm un număr cât mai mare de beneficiari și să reducem numărul celor care nu își cunosc statutul serologic și pot fi infectați fără să știe. În județul Dolj, ARAS a afiliat 45 de medici de familie, prin intermediul cărora se va asigura, în cazul unui test pozitiv, conectarea la diagnostic și stadializare. Proiectul de față este o ocazie unică pentru a ajunge la cei mai vulnerabili și a le oferi șansa la sănătate”.

Proiectul reprezintă cea mai amplă campanie de testare a hepatitelor virale care s-a desfășurat vreodată în România, fiind cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.