București, 2 decembrie 2020
COMUNICAT DE PRESĂ
”Într-un raport publicat în ajunul Zilei Mondiale SIDA, UNAIDS îndeamnă țările să-și intensifice acțiunea globală în domeniul HIV, propunând noi obiective pentru 2025. Răspunsul mondial față de SIDA nu era pe drumul bun chiar dinainte de izbucnirea pandemiei COVID-19, iar răspândirea noului coronavirus a antrenat și mai mulți pași înapoi. […]
Obiectivele propuse pentru 2025 se referă în special la persoanele cele mai la risc și mai marginalizate – femeile tinere și fetele, adolescenții, lucrătorii sexual, persoanele transgender, persoanele care utilizează droguri injectabile și persoanele homosexuale.
Noi obiective în ceea ce privește testarea – 95-95-95 – trebuie atinse în rândul subpopulațiilor și al tuturor categoriilor de vârstă. Se preconizează, îndeosebi, ca 95% dintre persoanele aflate la risc să aibă acces la opțiuni de prevenire adecvate (prezervative, medicamente…), 95% dintre femeile seropozitive însărcinate sau care alăptează să aibă o încărcătură virală sanguină nedetectabilă, datorită tratamentului, iar 95% dintre copiii expuși la infecția cu HIV să fie testați până în 2025.”
[Extrase din comunicatul de presă UNAIDS, cu ocazia lansării raportului Prevailing against pandemics by putting people at the centre, Geneva, 26 nov. 2020]
Pentru că suntem la un pas de alegerile parlamentare 2020, de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, care coincide însă și cu Ziua Mondială SIDA, ARAS – Asociația Română Anti-SIDA – a adresat principalelor partide politice candidate din țara noastră câte o scrisoare prin își exprimă speranța că sănătatea va reprezenta o prioritate pentru fiecare dintre acestea în următorii patru ani.
Conținutul scrisorilor se regăsește în paragrafele de mai jos:
«Criza COVID-19 a scos încă o dată la suprafață problemele cu care se confruntă sistemul sanitar din România și, ca orice criză, s-a transformat într-o ocazie pentru reformă. ARAS a atras atenția, în această perioadă, asupra problemelor cu care se confruntă cei mai vulnerabili dintre cetățenii țării, probleme agravate de criza sanitară.
În ceea ce privește sănătatea, angajamentul suprem este cel menționat de articolul 34 din Constituție:
„(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.
(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.”
Reamintim câteva informații utile și îngrijorătoare: ne aflăm pe primul loc în Europa la numărul de cazuri de tuberculoză multirezistentă și sifilis; nu avem o strategie națională și nici un buget pentru prevenirea infecției cu HIV/SIDA și a hepatitelor virale, deși există în prezent modalități clare de prevenire a acestor boli; asistența comunitară (înțeleasă ca asistență medico-socială acordată de membrii comunităților pentru comunități și inclusă în toate recomandările internaționale) nu este recunoscută și susținută ca soluție pentru a se ajunge la persoanele cele mai vulnerabile, care, astfel, rămân mereu în afara sistemului.
Ținând cont de cele expuse, vă supunem atenției două direcții esențiale care, conform recomandărilor internaționale și bunelor practici deja dovedite, pot duce la rezolvarea problemelor sus-menționate:
- PREVENIRE: costă mult mai puțin să previi decât să vindeci, iar prevenirea implică în mod activ și cetățenii, care devin responsabili de propria sănătate. Și mai ales în România, unde bugetul pentru acest domeniu este în mod constant sub-dimensionat. Prevenirea înseamnă informare-educare-comunicare, testare, consiliere, reducerea riscurilor, tratamentul ca metodă de prevenire. Accesul la informații și la materiale de prevenire, dar și la tratament trebuie să fie egal pentru toți cetățenii, fără discriminare (asigurare de sănătate, acte de identitate, dependență de substanțe etc).
- DEMOCRAȚIE SANITARĂ și SCOATEREA SĂNĂTĂȚII ÎN AFARA POLITICULUI: înseamnă implicarea tuturor actorilor relevanți, în egală măsură (profesioniști din domeniul medical, organizații neguvernamentale comunitare, care lucrează cu persoanele cele mai vulnerabile și mai expuse infectărilor și transmiterii bolilor, și instituții private din domeniul sănătății), astfel încât toți cetățenii să primească servicii medicale, indiferent dacă au sau nu asigurare de sănătate și document de identitate.
Democrația sanitară include sprijinirea asistenței comunitare, adică implicarea membrilor comunității în definirea programelor de sănătate și în implementarea acestora. În epidemii dinamice, cum sunt HIV și hepatita C, membrii grupurilor vulnerabile sunt în centrul programelor de sănătate: doar asigurând servicii de sănătate țintite acestor grupuri este posibilă stingerea epidemiilor. Organizațiile comunitare includ membri ai comunităților afectate și asigură complianța acestora la programe de prevenire, reducerea riscurilor și tratament. Fără marginalizare socială și discriminare, accesul este mai ușor la aceste servicii și astfel se stopează transmiterea în rândul comunității respective cât și în întreaga societate. Organizațiile comunitare sunt plus-valoare în sănătatea publică, în educație și protecție socială, contribuind alături de profesioniști la îmbunătățirea calității vieții.
Nu în ultimul rând, subliniem încă o dată importanța organizațiilor neguvernamentale în procesul de reglementare și implementare a măsurilor din sănătate. Vorbim despre organizații cu experiență lungă și bogată, unele de aproape 30 de ani, care sunt o sursă de informații și un instrument de lucru în și cu comunitățile cele mai afectate.
ARAS – Asociația Română Anti-SIDA este o organizație neguvernamentală care oferă din 1992 servicii de prevenire HIV/SIDA, hepatite, infecții cu transmitere sexuală și de sprijin pentru persoanele afectate și pentru familiile acestora. În plus, ARAS luptă pentru respectarea drepturilor omului în România, care includ dreptul la servicii medicale și sociale. ARAS este membră a Coaliției Internaționale PLUS. »
Vă mulțumim, Maria Georgescu,
Director executiv, ARAS
Persoană de contact: Nicoleta Dascălu
Director advocacy, ARAS
Tel.: 0745 101 467