Hepatita B

Virusul hepatitei B (VHB) e un virus care atacă ficatul. Este foarte rezistent în aer.

Căile de transmitere

  • sânge şi alte fluide ale organismului uman;
  • contactul sexual fără prezervativ;
  • de la mamă la făt: în timpul sarcinii, la naştere (risc foarte mare), prin alăptare;
  • folosirea în comun a acelor şi seringilor pentru injectare şi a obiectelor cu ajutorul cărora se pregăteşte drogul (vasul/fiola, filtrul), ori a altor obiecte care taie sau înţeapă (forfecuţă, aparat de ras etc).
  • utilizarea echipamentului medical nesteril sau incorect sterilizat sau a instrumentelor nesterile folosite în unele servicii (manichiură, tatuaj, piercing).

Cum NU se transmite 

  • contacte sociale;
  • îmbrăţişare, strângere de mână;
  • utilizarea în comun a veselei;
  • mâncare sau apă;
  • strănut sau tuse.

Semne şi simptome

30-50% dintre adulţii infectaţi şi 90% dintre copiii infectaţi nu au semne şi simptome.

Evoluţie

În general, persoanele care se infectează cu virusul hepatitei B se vindecă în mod natural, dar aproximativ 25% rămân infectate pe viaţă, adică au infecţia în formă cronică.

Hepatita cronică produsă de VHB poate evolua spre ciroză şi cancer hepatic.

Testare şi diagnostic

Există mai multe tipuri de teste pentru depistarea hepatitei B. De aceea, este important să discutaţi cu medicul infecţionist despre ceea ce arată aceste teste şi să-l informaţi dacă aţi fost vaccinat anti-hepatită B.

Cel mai uzual test este cel numit Antigen HBs.

Persoanele cele mai expuse infectării cu VHB sunt cele care utilizează droguri injectabile, la care riscul de infecţie este de aproximativ 15%.

Prevenirea hepatitei B prin vaccinare

– Vaccinarea se face prin administrarea a 3 doze, prin injectare intramusculară.

– La nou născuţi, vaccinul se administrează, în general, la 2 luni şi 6 luni.

– La nou născuţii a căror mamă este infectată cu VHB, prima doză trebuie să se administreze în decurs de 12 ore de la naştere, apoi încă 2 doze, la interval de o lună; un nou vaccin se va administra la 1 an.

Gravidele ar trebui să facă testul pentru hepatită B pentru a se preveni transmiterea VHB de la mamă la copil.

Vaccinarea anti-VHB nu asigură protecţie împotriva virusului B pentru toată viaţa. De aceea, este bine ca vaccinarea să se repete la un interval de timp după care apărarea imunitară scade (de aproximativ 10 ani).

Prevenirea transmiterii prin sânge şi produse de sânge

  • evitarea utilizării drogurilor administrate prin injectare;
  • reducerea numărului de tratamente injectabile;
  • sterilizarea corectă a instrumentarului medical, a celui utilizat pentru tatuare, piercing, manichiură; atunci când este posibil, se recomandă utilizarea instrumentarului de unică folosinţă;
  • utilizarea individuală a forfecuţei, a aparatului de ras şi a periuţei de dinţi, chiar şi în familie;
  • acoperirea rănilor cu pansamente, după dezinfectarea prealabilă;
  • utilizarea barierelor de protecţie pentru împiedicarea contactului cu sângele altei persoane (mănuşi de unică folosinţă); pentru colectarea de pe jos a seringilor folosite, este preferabilă utilizarea mănuşilor de menaj (care sunt mai groase şi mai rezistente);
  • dezinfectarea suprafeţelor care conţin sânge sau alte fluide se face prin aplicarea unei soluţii cu clor (cu concentraţie de până la 10 %); ştergerea suprafeţei respective se face numai cu mănuşi; pentru spălare, se foloseşte apă cu detergent.
  • colectarea seringilor utilizate se va face numai în cutii speciale sau în borcane cu capac, astfel încât să se prevină înţeparea accidentală; părinţii trebuie să îşi înveţe copiii să nu atingă seringile găsite pe jos;
  • evitarea folosirii în comun a obiectelor utilizate la preparea drogurilor (vas în care se prepară, fiolă de apă distilată, filtru) şi la administrarea acestora pe cale injectabilă;
  • pentru utilizatorii de droguri injectabile, clătirea seringilor cu apă rece şi soluţie de clor (hipoclorit de sodiu, cloramină), apoi din nou cu apă rece, de cel puţin 3-5 ori, reduce riscul de infectare cu HIV şi cu virusul hepatitei C, riscul de infectare cu virusul hepatitei B rămânând însă destul de ridicat. Prevenirea transmiterii sexuale a VHB

Prevenirea transmiterii sexuale a VHB

  • utilizarea corectă a prezervativului la fiecare contact sexual cu un partener despre care nu ştiţi dacă are sau nu infecţie cu VHB; dacă se rupe prezervativul, prezentaţi-vă la medicul infecţionist!
  • testarea pentru hepatită B a ambilor parteneri care îşi doresc o relaţie fidelă, de lungă durată;
  • abţinerea de la contacte sexuale întâmplătoare fără prezervativ.

Ce trebuie făcut pentru protejarea ficatului ?

  • evitarea alcoolului, a tutunului şi a substanţelor toxice pentru organism;
  • control medical periodic; este important ca medicul infecţionist să afle despre toate medicamentele pe care le ia o persoană cu VHB (inclusiv vitamine, ceaiuri sau alte remedii naturiste)
  • vaccinarea împotriva hepatitei A.