HPV (Human Papilloma Virus)

Pentru detalii suplimentare, consultați articolele: Infecția cu HPV la bărbat și Cancerul de col uterin.

Vegetațiile veneriene, negii venerieni sau genitali, condiloamele sau verucile genitale, toate aceste denumiri sunt sinonime ale infecției cu virusul HPV. Cu peste 100 de tulpini descoperite în momentul actual, afecțiunile acestui virus pot fi simptomatice sau nu.

Cea mai frecventă manifestare a virusului HPV este reprezentată de negii apăruți în diferite zone ale corpului, cum ar fi la nivelul mâinilor, picioarelor sau în zona genitală. Persoanele care se infectează cu virusul HPV se pot vindeca cu ajutorul medicației, fără să rămână cu sechele.

Important este de punctat că, unele tulpini sunt cancerigene, iar cu cât acestea persistă mai mult în organism, cu atât crește riscul de dezvoltare al cancerului de col uterin sau al cancerului anal.

Există peste 100 de tipuri de tulpini HPV la momentul actual, din care peste 40 pot fi transmise pe cale sexuală și pot infecta regiunea genitală, iar 15 dintre acestea au risc crescut cancerigen. Majoritatea tulpinilor de HPV au risc scăzut cancerigen și sunt responsabile de apariția verucilor genitale sau verucilor comune, inclusiv plantare.

 Transmiterea HPV

Virusul HPV are mai multe căi de transmitere, cea mai des întâlnită fiind cea sexuală: prin orice tip de contact cu tegumentele genitale infectate (oral, anal, vaginal), nefiind nevoie de penetrare pentru transmitere.

O altă cale de transmitere este cea verticală, de la mamă la făt.

Transmiterea prin folosirea în comun a obiectelor intime este, însă, discutabilă, dar nu imposibilă: lenjerie intimă, costum de baie, prosop.

Dispariția virusului din organism se produce mult mai repede la bărbați, față de femei  – necesari fiind 2 ani. În  acest timp virusul poate rămâne latent, asimptomatic, în organism. Prin urmare, dacă unul dintre parteneri are HPV, nu înseamnă că infecția este contactată recent.

Simptome

Negii vaginali (verucile/condiloamele) sunt manifestările specifice ale virusului HPV și sunt descrise ca fiind umflături mici de culoarea pielii sau de culoare gri localizate în zona genitală. Sunt negi crescuți în grup (conopidiformi), fără eliminare de lichid ca în cazul infecției cu virusul herpetic.

Aceștia cauzează mâncărimi, disconfort în regiunea pubiana și chiar sângerări în timpul actului sexual. Se remarcă un ritm de creștere accelerat al negilor în cazul în care sistemul imunitar este slăbit (ca în cazul diabetului sau al infecției cu virusul HIV/SIDA). Negii din zona genitală pot crește în dimensiuni dacă nu sunt tratați, iar o persoană activă sexual poate transmite partenerului infecția.

Pe lângă tulpinile virale care dau aceste manifestări mai exista și tulpini HPV care modifică structura celulelor normale și dau naștere diverselor tipuri de cancer, cancerul de col uterin fiind cel mai des întâlnit.

Tulpini de HPV, importanța genotipării

Tipurile de HPV cu risc cancerigen crescut, care pot determina modificări la nivelul celulelor cervixului și care pot fi văzute la testul Babeș-Papanicolau sunt: HPV 16, 18, 31, 45.

Tulpinile de HPV 6 și 11 determină apariția negilor la nivelul cavității bucale și la nivelul zonei genitale (vulva, vagin, rect, penis, anus, scrot).

Tulpinile de HPV 16 si 18 sunt responsabile de aproximativ 50% din cancerele vaginal, vulvar, penial, tulpina HPV 16 fiind cel mai des implicată în cancerul anal.

 Diagnosticul în HPV

Infecția cu virusul HPV poate fi prezentă clinic (prin descoperirea negilor) sau dormantă, asimptomatică. Indiferent de situație, este recomandat ca orice femeie, de la începerea menstruației, să efectueze cel puțin anual Testul Babeș – Papanicolau pentru a depista infecția cu HPV.

Pentru efectuarea testului este necesară o minimă pregătire din partea pacientei:

  • testul este de preferat a fi efectuat în zilele 8 – 12 ale ciclului menstrual, imediat cum s-a terminat perioada de sângerare, deoarece celulele sangvine pot interfera cu rezultatul testului;
  • sunt interzise dușurile vaginale și folosirea tampoanelor intra-vaginale sau a medicamentelor cu administrare vaginală pentru cel putin 48 de ore înaintea testului;
  • vezica urinara trebuie golita fix înaintea efectuării testului, atât pentru confortul pacientului, dar și pentru facilitarea testului.

În cazul în care apare un rezultat anormal la Testul Babeș – Papanicolau se va efectua imediat Testul pentru HPV.  Acest test este utilizat atât pentru a confirma infecția cu HPV, cât și pentru a determina tipul de HPV prezent prin analizarea materialului genetic (ADN) al HPV.

Testul HPV implică analiza unei probe de secreții prelevate de la nivelul cervixului și determină dacă una sau mai multe dintre tulpinile HPV cu risc cancerigen crescut este responsabilă de modificările testului Babeș – Papanicolau.

În cazul în care Testul HPV depistează tipuri de HPV cu risc cancerigen crescut se recomandă colposcopia și biopsia cervicala.

Colposcopia este o metodă de investigare cu ajutorul unui colposcop (un tub subțire dotat cu o lanternă) care vizualizează interiorul vaginului și a cervixului în căutarea zonelor modificate și pentru a preleva mostre de țesut pentru biopsie.