Oricine este binevenit în grupul voluntarilor; interviul initial încearca sa identifice persoanele rasiste, homofobe, pe cele care practica orice fel de discriminare, persoanele cu flexibilitate scazuta. În cele mai multe cazuri, acestea sunt respinse, atunci cînd coordonatorul voluntarilor considera ca programul de formare nu va avea succes, în sensul eliminarii discriminarii si intolerantei. Coordonatorul voluntarilor poate credita suplimentar un candidat care dovedeste ca detine resurse pentru a-si modifica, în timp, atitudinile de acest tip.

Aproape toti voluntarii ARAS sunt elevi de liceu si studenti; am convenit, la ARAS, sa invitam voluntarii sa participe la activitatile care sunt îndreptate catre tineri: educatie pentru prevenirea HIV/SIDA în licee, campanii de sensibilizare desfasurate în cluburi, baruri, pe terase, eventual în tabere scolare, „Proiectul Numelor”, educatie prin teatru, SIDA Helpline. Unii dintre voluntari au fost implicati în activitati ale grupurilor de tineri afectati de HIV/SIDA, numai cu acceptul celor din urma. Pentru acest tip de activitate se selecteaza numai voluntarii care dovedesc maxima seriozitate si fac dovada capacitatii de a pastra confidentialitatea cu privire la identitatea persoanelor din grup. Voluntarii trebuie, în general, sa participe la reuniunile de coordonare, care au loc, de regula, saptamînal. Perioadele sesiunilor de examene sînt mai putin încarcate si atunci nu ne asteptam ca voluntarii studenti sa participe la activitati sau la reuniuni de coordonare.

Voluntarii sînt anuntati sau se intereseaza cu privire la calendarul activitatilor (ore la liceu, la vreun centru de plasament) ce urmeaza sa se desfasoare si apoi întocmesc un raport de activitate pe care îl prezinta la reuniunile de coordonare.

Voluntarii participa la un atelier de formare initiala, eventual la un atelier de formare speciala.

Unii dintre voluntari au activat 5-6 ani, înainte de a fi angajati la ARAS ori de a începe o slujba care, de obicei, îi împiedica sa mai fie voluntari.

Numai reuniunile de coordonare sînt fixate, activitatile în liceu si campaniile în locuri frecventate de tineri sînt organizate astfel încît sa se potriveasca programului lor.

Sesiunile de educatie în licee, în centre de plasament ori campaniile sînt desfasurate pe teren.

Nu cred ca un voluntar ARAS are alte avantaje decît oportunitatile de dezvoltare personala, de integrare sociala.

Formare teoretica si oportunitati de formare practica.

Sentimentul de apartenenta la grup, satisfactia cu privire la formarea teoretica si la propria eficienta în desfasurarea activitatilor, gratitudinea beneficiarilor.

Abilitatea de comunicare, de evaluare a situatiilor, de luare a deciziilor, de interpretare dramatica, toate acestea cu rasunet în ameliorarea imaginii de sine si cresterea încrederii în sine. Multi voluntari au optat în profesiile lor pentru domeniul social (asistenta sociala, psihopedagogie) ori chiar pentru teatru.

Unii (putini, însa) au spus ca experienta de voluntar ARAS i-a influentat profund (unul dintre ei, devenit medic, a înfiintat o asociatie în orasul în care a ajuns sa profeseze); altii lucreaza în domeniul HIV/SIDA de ani, cei mai multi în calitate de medici.

Campaniile sunt activitati care solicita nu numai mentalul, ci si fizicul; voluntarului implicat în aceste activitati i se cere sa fie energic, dinamic, rezistent la efort si oboseala, la conditiile atmosferice (campaniile de vara), la fumul gros de tigara din cluburi si baruri. Voluntariatul cere si timp, dar la ARAS acordam atentie mare flexibilitatii orarului activitatilor si adecvarii cu programul voluntarilor. Unii au mai avut de suferit din cauza limitarii timpului petrecut cu prietenul sau prietena, dar si asta se poate rezolva, daca persoana în cauza, partenerul, accepta sa devina voluntar.

Un singur exemplu ar fi de dat: o fosta voluntara a fost angajata de o importanta asociatie cu programe în domeniul HIV/SIDA; feed-back-ul primit de la respectiva asociatie a fost unul foarte bun.

Am angajat o mare parte dintre voluntarii cei mai activi si fideli. La ARAS Bucuresti, în jur de 40 de persoane care au fost voluntari au lucrat sau lucreaza înca, în calitate de angajati, multi devenind chiar coordonatori de program.

Scopul Asociatiei Române Anti-SIDA (ARAS) este unul dublu: prevenirea transmiterii infectiei si o viata cît mai buna pentru persoanele afectate de HIV/SIDA (respectarea drepturilor acestora, facilitarea accesului lor la serviciile sociale necesare, sprijin psihologic).

Lucrînd de mai bine de 6 ani cu voluntarii, în calitate de coordonator de voluntari, consider ca voluntariatul este foarte important pentru dezvoltarea tinerilor voluntari, dar prinde tare bine si celui care îi coordoneaza; poti învata multe lucruri si e foarte distractiv si recompensant. Am buni prieteni printre fostii voluntari. Voluntarii sînt adesea partea care se vede, interfata cu publicul, cel putin cu cel tînar. Si, de aceea, sînt foarte importanti.
Voluntariatul este ceea ce faci pentru ca vrei tu, fie în folosul tau si al unui grup, fie în purul beneficiu al altor persoane; nu faptul de a fi o activitate gratuita mi se pare caracteristica lui esentiala.

La ARAS, voluntariatul este gratuit, în sensul de fara plata în bani; acoperim doar cheltuielile legate de formare si de activitatile desfasurate de voluntari. Faptul de a recruta personalul cu precadere dintre voluntari este, în primul rînd, în avantajul asociatiei.